Da. Uneori planetele se aliniază și îmi oferă oportunități neplanificate. Nu aveam în plan anul ăsta să ajung așa departe. Asta e frumusețea alergării ce m-a purtat pe cele mai înalte culmi deasupra norilor, prin locuri de poveste, dar și pe noi trasee, marcate cu călătorii și experiențe speciale. Adăug o ofertă de zbor irezistibilă și sunt gata de fugă.


Ideea de a alerga în Londra a venit prin evenimentele internaționale oficiale ce poartă semnătura comunității globale adidas Runners. Experiențele anterioare din Paris, dar și Atena au fost parte din evenimentele comunității. Oferta de zbor tentantă am prins-o într-o dimineață la un preț Wizz irezistibil, mai ieftin decât un drum la mare.

Zborul dus către regat era programat matinal cu o zi înainte. Cel de întoarcere era programat luni, mai pe seară, a doua zi după eveniment. Invitația la cursă am obținut-o răsfoind trofeele misiunilor alergate, alături de nivelul auriu cucerit al alergărilor din comunitatea locală adidas Runners Bucharest. Da. Promoție să fie, distracția e garantată.


Transferul către oraș era urban în jurul unei ore, în funcție de trafic, savurând la pas din împrejurimi. Ideal pentru călătorii. Chiar și transferul dus-întors în Londra l-am prins la ofertă o dată cu check-in-ul. Mai aveam cazarea pentru două nopți. Stătusem deja în primăvară la Atena la un hostel și mi-a plăcut experiența accesibilă la comun.

Nu aveam nevoie decât de un pat curat pentru somn. Ziua era sortită plimbărilor lungi și dese. Într-o dimineață corporatistă, printr-o căutare la început de octombrie am găsit o ofertă la un hostel aproape de Tamisa, râul ce străbate capitala, dar și de zona rezidențială de fugă. Am achitat cazarea celor două nopți pentru experiențe multiculturale.


Întoarcerea din ultima experiență prin Asia m-a prins blocat în tranzit prin aeroport cu vreo patru ore întârziere datorate ceții. Și acum capitala era matinal învăluită într-o ceață densă. Inevitabil, îmbarcarea s-a făcut cu aproape trei sferturi de oră întârziere. Am decolat totuși fără probleme și am recuperat din timpul estimat la înălțime.

Dimineața acestei experiențe personale, fixată la orizont peste mări și țări, în Regatul Unit, pe teritoriul unde se dă startul fusului orar global începe cu un mix electrizant Breaks Are Dead, set ce poartă semnătura lui Simon Shackleton. Musai sunt șanse pentru o poftă nebună de pași sprinteni de alergăceală. Audiție plăcută în ritm voios.


Locul la fereastră alocat aleatoriu aproape de coada avionului a fost numa' bun pentru monitorizarea prin GPS a traseului de zbor. Am recuperat jumătate de oră de la decolare. Obișnuiesc să pun în ultima vreme la treabă ceasul la înălțime. Astfel, pot consulta câteva statistici după zbor, să văd peste ce mări și țări am fost la înălțime.

Transferul de la Luton către Victoria nu a durat mai mult de cincizeci de minute. Era înnorat cu câteva grade timide pozitive promise. Nu am reușit să mă grupez cu comunitatea locală adidas Runners. Aici alergătorii nu se adună într-un loc anume ca prin vecini. Au o caranavă mobilă ce adună alergătorii prin diverse parcuri sau pe alei urbane.


Am remarcat nivelul de trai londonez. Mâncarea aici este foarte accesibilă. Prin marketuri sunt foarte multe de mâncat sănătos chiar și cu o liră. Mai ales seara. Se pot cheltui și zeci sau sute de lire în diverse localuri, după preferințe și gusturi. Alcoolul e mai scump. La fel și transportul. Se conduce pe dreapta. Ciudată orientarea lor urbană.

La trecerile de pietoni scrie pe majoritatea străzilor din ce parte vin vehiculele. Există infrastructură pusă la punct. Sunt străzi curate, bine marcate, dar și conducători civilizați. Am remarcat autobuzele colorate etajate și taxiurile vintage negre. Dar și o aglomerație de mașini sport. Toate mărcile și culorile, multe parcă smulse din paginile revistelor de profil.


În orele de vârf transportul este mai piperat, mai ales cu metroul. Am continuat la pas pe alei mai mult sau mai puțin urbane, prinse în peste treizeci de kilometri de mișcare. Am prins în cadre fotografiate printre pietre funerare zeci de jucăușe veverițe argintii. Sau alei aglomerate, pline de monumente și mii de luminițe de Crăciun.

Impresionantă colecția urbană de graffiti din subteran aproape de celebrul ochi londonez. Mulțumesc Lena pentru pașii ghidați de sâmbătă. Ne cunoscusem la Atena. Urma să alergăm a doua zi. Au urmat și alte trasee luate la pas pentru a descoperi viața urbană londoneză mai presus de pașii sprinteni matinali de alergăceală.




Preluarea pachetului de concurs am făcut-o rapid pe baza unei confirmări primite prin e-mail. Nu era aglomerat, majoritatea primiseră prin poștă pachetele de concurs. Un tricou tehnic alb, personalizat cu sigla de concurs și numărul individual de participare erau în plic. Aveam și cipul ce trebuia legat de unul dintre șireturi pentru cronometrare.

Dimineața cursei era rece. În prognoze erau promise vreo patru cinci grade. Pe la ora opt am făcut câteva fotografii de grup cu cei de la adidas Runners. O încălzire sumară și gata. În valuri ne-am aliniat la start. Eram aliniat cu a doua serie de rachete. Valul A și B. Am avut și soare. Timid astrul printre norii albi pufoși și zgârcit cu razele.


Mâncasem la micul dejun cu o oră înainte. Neinspirat. Ritmul sprinten din timpul alergării m-a ținut la limita bobocilor. Mi-a plăcut totuși traseul, chiar dacă a avut multe schimbări de direcție. La început am traversat prin curtea stadionului clubului sportiv Chelsea. Apoi, am continuat sprinten printre clădiri pitorești, placate cu cărămizi.

Localnicii ne aclamau sau îi felicitau pe cei cunoscuți. Eram o mare de oameni ce alergau voioși pe traseul marcat închis circulației auto. Toți în alb, amintindu-mi de experiențele Sensation. La final, printre bunătăți am primit (și) medalia. Trofeul, recompensa pentru efortul matinal depus de fiecare dintre alergători în numai zece kilometri.



Statistica mă plasează pentru cei zece kilometri alergați sprinten urban pe poziția 488 din 5560 la Open și pe 9 din 72 la categoria seniori. A fost rezultatul la promoție pentru efortul duminical unde cronometrul s-a oprit chiar la 42^'59". Impresionantă participare pentru o singură probă a unui eveniment local găzduit în comunitate.

Eram într-o lume civilizată, gata să ne bucurăm de pașii de alergare. Numa' pe afară am reușit astfel de performanțe. Mi-a plăcut (și) ideea organizatorilor de a-ne da ocazia de a descoperi răsplata după cursă. Erau câteva locații unde puteam fi răcoriți cu înspumate pahare de bere sau alte licori, alimentat cu hamburgeri sau alte beneficii.


Un pahar de bere artizanală locală a fost suficient pentru mine. Înspumată. Bună la gust, bună de asortat cu medalia neon în fotografii. M-am bucurat chiar și de o sesiune scurtă de masaj de recuperare. Niciodată nu refuz un masaj. Este de ajutor în recuperarea rapidă după orice alergare. Orice răsfăț local pentru picioare este binevenit, nu?

Am primit medalia personalizată neon cu negru, cea de finisher pentru cei zece kilometri. Dar și medalia aurie. Cea pe care o primeau cei care alergaseră toate cele trei curse londoneze. Am primit-o pentru nivelul auriu cucerit în comunitatea adidas Runners. Va fi pusă la loc de cinste. Este ultima alergare competițională a anului prin vecini.



Aș reveni pentru a alerga la început de aprilie din nou pe tărâmul londonez (cel puțin) o milă. De data asta au fost zece kilometri alergați și încă aproape șaptezeci de mii de pași în cele trei zile de plimbare. Un mic ultramaraton de mișcare și cadre imortalizate în zonele aglomerate sau relaxate rezidențiale.

Mi-a plăcut la englezi. Mai revin. Par oameni relaxați indiferent de culoare, religie, etnie sau origini. Mă întorc cu amintiri frumoase dintr-o experiență de fugă specială, ultima savurată prin vecini. Lumea este destul de educată. Chiar dacă sunt mulți imigranți. Am avut parte de o vreme excelentă, fără ploi, chiar și alintat de soare.



Se simte aerul regal, burghez. Deseori părea că eram parte din poveștile din vechi timpuri, cu trăsuri, cavaleri și domnițe. Sau sub lupa agenților MI6 într-o aglomerație urbană. Cu puțin noroc sau câteva planete aliniate oricine avea o experiență aparte cu o investiție accesibilă. Am zburat. Bucuros de libertate căci viața e scurtă. Investiția în fugă (se) merită.